vineri, 6 ianuarie 2012

Un vis bizar, dar placut ..

                 M-am pitit la pieptu-ti. Un fior mi-a strabatut sira, si odata cu ea, tot corpul. Am inceput sa tremur, dar un tremur paralizat m-a invaluit, nesimtind miscarea repetata efectuata de corpul meu. M-ai strans in brate, crezand ca mi-e frig, dar nu stiai ca tu esti cauza tremurului meu. Ai simtit ca imbratisarea-ti fierbinte nu-mi potoli trupul. Corpu-mi vlaguit se strecura printre bratele tale.
                 Cu o ultima sfortare, mi-am intors fata spre chipul tau chipes. Ai vazut in ochii mei mari suferinta pe care mi-o provocai, vedeai cum lucirea ochilor imi pierea cu fiece moment trecut. Ai vazut ce efect aveai asupra  mea si ti-am simtit vinovatia in privirea atintita asupra-mi.
                 Mi-ai cules dulceata buzelor sarutare cu sarutare. In loc sa ma-nvelesti cu hainele tale, mi-ai ferit incetisor camasa de noapte, lasandu-mi umerii palizi goi. Sarutarea-ti cobori pe gatu-mi. Iti simteam mainile cum se framantau pe spatele meu. Eram in bratele tale, neputincioasa. Puteai sa ma uratesti, puteai sa ma supui unor chinuri cumplite impotriva propriei vointe, fiindca scursesei ultima picatura de vlaga din mine. M-am consumat, gandindu-ma neincetat la tine, dedicand fiecare izbanda tie, adorandu-te ca pe un adonis. Dar tu ma iubeai, poate la fel de mult cum o faceam eu. M-ai asezat usor pe un pat si mi-ai sarutat fruntea si buzele. Toata noaptea ce a urmat m-ai vegheat, stand la poalele patului. La fiece tresarire a degetelor, imi apucai mainile de gheata cu mainile-ti fierbinti. Mi-am intins mana doar pentru a simti detaliile fetei tale, dar tot ceea ce am putut simti erau lacrimi fierbinti ce se prelingeau pe obrajii plini. Brobonele de sudoare imi rasareau in inaltul fruntii, dar tu le stergeai cu mainile tale. Lacrimi imi rasareau in coltul ochilor, dar tu imi acopereai globii oculari de sarutari dulci. Te-ai urcat in pat, langa mine, si ti-ai pus bratul asupra-mi. Tu nu stiai ca greutatea bratului tau imi taia rasuflarea. Suflam din ce in ce mai greu. Tu te-ai ridicat de langa mine, m-ai lasat singura in sufletu-mi, dar inainte sa imi dai sarutul de ramas-bun, mi-ai soptit : 'Da, doamna Enache. Intr-adevar, nu-i vom mai da pastile halucinogene.
'

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu